Zona Moinesti - Comanesti nu o cunosc prea bine de aceea gandul ca voi putea merge pana la Moinesti pe bicicleta , si în asa fel sa ating limita celor 100 km , mi s-a părut cea mai buna idee .Cand am plecat din Bacău aveam un vanticel tare sacaitor din fata . Faptul ca mergeam pe un traseu nou pentru mine , mă făcea sa trec mai uşor peste asta . Primul pas mai greu a fost urcarea serpentinelor de la Grigoreni , asta si din cauza ca mi-a sărit lanţul de cateva ori , dar în rest drumul a fost o plăcere .
Binenţeles ca după urcatul serpentinelor a urmat coborarea . Sat după sat , ramaneau în urma . Se făcuse destul de cald dar nu aveam de gand sa mă opresc decat la destinaţie . Am oprit cateva minute la un izvor pe marginea drumului unde am băut o apa rece si tare buna , cred ca a fost cea mai buna apa băuta de mine din toate drumurile făcute cu bicicleta . Nu mai era mult pana la Moinesti . Într-un sfarsit am ajuns . Am stat ceva timp prin Moinesti cat sa-mi revin pentru drumul de întoarcere . Deja mă gandeam la oprirea la acel izvor si binenteles si nişte poze . Desigur ca drumul de întoarcere a fost mai greu . Efectele vantului de dimineaţă , căldura , seaua , mansoanele ghidonului nu s-au lăsat aşteptate . De asta numărul opririlor a fost mai mare decat de obicei ...
