Drumul Bacău-Piatra Neamţ e un drum fără diferente de nivel prea mari asa ca solicitarea e mai mult de rezistenta fizica pe cei 120 km . Nu am rezistat tentaţiei , mai ales după drumul la Moinesti care are si cateva pante mai mari , sa nu vad si Piatra Neamţ pe bicicleta .
07:30 vara , o vreme excelentă , pantaloni cu protecţie , cască de protecţie , mansoane noi , toate condiţiile pentru un drum de peste 100 de km . În primii metri parcursi îmi iese cineva în fata si franez brusc , dar atăt de brusc ca se rupe cablul de la frana roată spate . Nu am considerat ca e un motiv de amanare , si din cauza faptului ca drumul e aproape fără diferente de nivel si mă puteam descurca doar cu frana de pe roata fata , si binenteles imi trebuia mult mai mult ca sa ma opreasca de la acest drum . Se pare ca mi-am dorit asa de mult sa fac traseul asta ca aproape nu mi-am dat seama cand am ajuns la Buhusi .
După alti 15 km , si după o oprire la un magazin am plecat din nou spre destinaţie dar începuse sa se audă un zgomot care nu era prea plăcut de la roata spate . Se auzea frecandu-se metalul dar nu puteam sa-mi dau seama care e defectul . Nu aveam scule asa ca am căutat un mecanic de biciclete pentru ca nu ştiu ce as fi putut face dacă nu mai mergea bicicleta . Întorcîndu-mă cativa kilometri l-am cunoscut pe Piu , dar nu cred ca se pricepea prea mult pentru ca începuse sa tragă de un plastic de pe schimbator si voia sa-mi schimbe lanţul , asta după ce s-a asigurat ca îl pot plăti . M-am mai uitat si eu dar nu puteam sa-mi dau seama unde e defectul . Oricum , lanţul era ultima problema . Gandul ca va trebui sa mă întorc nu ma multumea deloc . O alta varianta era sa ajung la Piatra Neamţ , fiind la circa 20 km , cu bicicleta în starea care e , si sa caut sa o repar acolo , în cazul ca voi putea ajunge pana acolo . Asta mi s-a părut cea mai buna varianta . Bicicleta scotea un sunet care nu se putea ignora , dar în felul asta am ajuns la bazar unde sunt si piese si mecanici de biciclete . Era cam 11:30 cand am ajuns . Acolo am cunoscut persoane care aveau super biciclete si din discuţii îmi dădeau de înţeles ca mi-ar trebui o alta bicicleta , mai performanta . Nu neg asta , dar faptul ca eram acolo , cu un mountain bike defect , de la peste 60 km depărtare era dovada ca nu întotdeauna felul bicicletei si echiparea ei dictează ce poţi face si ce nu .
În fine . Am depistat de unde vine zgomotul dar nu l-am remediat , am schimbat cablul de frana si am reluat drumul , în sens invers de data asta . Sa trec prin oraş cu bicicleta a fost ca si cum îl descopeream din nou chiar dacă am trecut de nenumărate ori pe acolo .
Drumul de întoarcere a fost destul de obositor , fiecare kilometru e mai greu de parcurs dar incercam pe cat posibil sa ignor pentru ca mi-am atins ţinta , si totusi mă apropiam de Bacău din ce în ce mai mult , desigur acompaniat de sunetul metalului frecat...